De parca nu mi-ar fi suficienta starea aiurea in care ma scald, in seara asta s-a accentuat si mai rau. De luni a inceput Festivalul international de umor "Constantin Tanase", un eveniment deosebit pt urbea noastra. Prilej numai bun de iesit din casa, de refugiat intr-un mediu cultural de inalta clasa. Primele doua zile le-am ratat din motive de sanatate. Asa ca in seara asta o chem pe buni sa stea cu Mariuca ca noi sa putem sa ne destindem, sa mai evadam nitel. Numai ca socoteala noastra nu s-a potrivit DELOC cu cea a Mariucai. Dupa plimbarea la "copilu", aka parc, odata ajunsa in casa si nevazand-o pe mami, lumea ei s-a sfarsit. Un bocet continuu a tinut pana am aparut. S-a straduit mama in fel si chip, jucarii, desene, muzica, la geam. NIMIC nu a mers. Un bocet si un strigat disperat in cautarea lui "mami". Tati, nu!
Recunosc, Mariuca e 10000% dependenta de mine. Si singure daca suntem, mai in majoritatea timpului, daca am iesit din raza ei vizuala, e gata. Ma striga, ma cauta, unde sunt, sa nu cumva sa o las si sa plec. Am mai lasat-o eu cate putin cu mama, dar se pare ca nu a fost cu folos.
Simt ca undeva nu procedez bine, undeva imi scapa ceva. Ce? Unde?
1 comentarii:
Nu stiu,daca gresesti,n-am copii,dar sa iti spun,ce au facut alte mame.Si-au calcat pe suflet si i-au lasat sa planga,au plecat mai des,dupa prima aventura.Macar o ora,doua si s-a obisnuit strumful si cu altii.
Trimiteți un comentariu